In urma cu doar patru luni, costurile din ce in ce mai mari ale marfurilor reprezentau cea mai mare preocupare pentru economisti, in conditiile in care barilul de petrolul inregistra cotatii record.
Acum cuvantul central este deflatie, si acest lucru afecteaza atat perspectiva economica, cat si modul in care guvernele trebuie sa reactioneze pentru a face fata unei recesiuni de amploare, scrie International Herald Tribune. "Este momentul sa ne facem griji in ceea ce priveste inflatia sau, mai bine spus, in ceea ce priveste lipsa acesteia", declara recent, David Rosenberg, economist in cadrul firmei americane de brokeraj Merrill Lynch.
Cu referire la politica presedintelui bancii centrale americane (Fed), Ben Bernanke, acesta spunea: "combinatia de preturi in scadere la marfuri, rate ale somajului in urcare si previziuni de crestere negativa pentru urmatoarele trimestre sugereaza ca Bernanke, in decurs de un an, va trebui sa se confrunte cu cea mai mare temere a sa: deflatia".
Scaderile preturilor afecteaza economia, in conditiile in care incurajeaza consumatorii sa intarzie achizitiile si companiile sa reduca volumul costurilor - exact opusul a ceea ce este necesar pentru a anima cresterea si a determina pietele de credit sa functioneze din nou normal.
Pentru moment, riscul unei deflatii prelungite pare izolat, in mare parte deoarece Statele Unite, Europa si alte parti ale lumii injecteaza mii de miliarde de dolari pentru a reinvia economiile lor si este de asteptat ca alti bani sa intre in sistem in curand. Olivier Blanchard, economist-sef la Fondul Monetar International, a spus ca masurile de prim rang ce vizeaza inflatia vor atinge probabil in viitorul apropiat domenii ce nu se doresc a fi "trezite". "Ceea ce conteaza, daca este sa ne facem probleme in ceea ce priveste acest lucru, este daca ne confruntam cu un fenomen deflationist s
