Numărul mare de vizitatori le asigură operatorilor minimum 300 de clienţi pe zi. Dimineaţa, cafea irlandeză, după-amiaza, prânz tradiţional românesc, iar seara, o salată mediteraneeană şi un film. Toate într-o singură locaţie. La mall. Tocmai pentru că românii văd centrele comerciale mai mult decât simple magazine, proprietarii acestor proiecte au început să aloce suprafeţe din ce în ce mai generoase zonei de food court. De la 3-5% la 15%.
Trafic mare şi chirii mici
Chiriile mai mici şi traficul mai mare sunt motivele pentru care operatorii sunt interesaţi de prezenţa într-un centru comercial, în detrimentul locaţiilor stradale.
“Din punct de vedere al businessului, prezenţa într-un centru comercial este cea mai indicată, pentru că din cei 30.000 de vizitatori zilnici, cel puţin 1% vor intra în unitatea ta”, spune Radu Marinescu, general manager Gourmet Products Servicii, francizorul brandului Gloria Jean’s Coffees.
Într-o locaţie stradală, numărul clienţilor poate fi chiar şi de patru ori mai mic decât într-un mall. “Cafeneaua din stradă îţi oferă vizibilitate, dar clienţii poposesc mai rar în interior”, mai spune Marinescu. Pe lângă vânzările consistente, la fel de importantă este şi chiria în alegerea unui mall în defavoarea unui spaţiu high street, subliniază Marinescu.
Nivelul chiriilor dintr-un centru comercial central este de 45-90 de euro pe metru pătrat pe lună. Pe principalele artere bucureştene chiria medie lunară este de 125 de euro pe metru pătrat. Bulevardul Magheru este cel mai scump. Un metru pătrat costă aici 135 de euro, potrivit ultimei analize asupra pieţei de retail a companiei de consultanţă imobiliară Cushman& Wakefield Activ Consulting.
Chiria are o pondere importantă şi în strategia de extindere a reţelei de restaurante de tip fast-food KFC. “Valoarea chiri
