Parfumanţii de cameră sau de maşină, lumânările sau beţişoarele au devenit produse „la modă“, deoarece creează impresia unui statut social înalt. Sursa: NorthFoto
Obsesia pentru mirosurile frumoase o întâlnim, astăzi, la tot pasul. Vrem miros de brad la toaletă, haine scăldate în balsam de rufe, maşini parfumate cu odorizanţi din pin, iar în living nu mai găsim buchete de flori, ci lumănări şi beţişoare aromate, din mosc. Este desuet să purtăm haine care miros doar „a curat“, iar în cameră nu mai este suficent să deschidem fereastra.
Un trend amplificat de reclame
Psihologii au o explicaţie simplă pentru dependenţa de arome: „Este un trend care a apărut în urma abundenţei de reclamă“, crede Jeni Chiriac. „Consumerismul a creat noi nevoi pentru lucruri fabricate“, spune şi psihologul Bogdana Bursuc. Mult mai tranşant este psihologul Bogdan Lucaciu: „Ni se inoculează ideea de confort şi sănătate, când, de fapt, în spate stă o întreagă industrie chimică“.
Această industrie a înregistrat vânzări fabuloase în ultimii ani, inclusiv în România. Supermarketurile au creşteri de peste 30%, pe acest segment al odorizanţilor, de la un an la altul. Specialiştii în adevertising susţin că adăugarea unei arome nu scumpeşte teribil un astfel de produs, dar îl identifică, iar producătorii profită de minune, în urma acestui şiretlic. „Majoritatea clienţilor vor prefera un detergent cu miros de brad, în locul unuia simplu“, declară cei care se pricep să descifreze reclamele.
„Suntem prizonierii a ceea ce dă bine“
Însă nu doar industria câştigă de pe urma parfumanţilor, ci şi oamenii, în plan social. Deşi ar putea fi socotite nişte „nimicuri“, s-a constatat că în special persoanele din clasa medie cumpără astfel de produse. „Suntem adepţii aparenţelor, prizonierii a ceea ce dă bine“, spune psihologul Jeni Chiriac
