Miracolul Hoffenhiem din Bundesliga nu este unic. Noi ne lăudăm cu Unirea Urziceni, în Spania revelaţia s-a numit acum cinci sezoane Villarreal. Micuţul oraş de 50.000 de locuitori de lângă Miracolul Hoffenhiem din Bundesliga nu este unic. Noi ne lăudăm cu Unirea Urziceni, în Spania revelaţia s-a numit acum cinci sezoane Villarreal. Micuţul oraş de 50.000 de locuitori de lângă Valencia, un sătuc prin 1985, era privit cu amuzament atunci când şi-a permis să promoveze. Ulterior au fost priviţi cu reverenţă când s-au amestecat în lupta cu Real şi FC Barcelona, iar, în cele din urmă, cu destul respect când s-au fofilat în semifinalele Champions League.
Sigur că actualul campion european cu Spania, Marcos Senna, n-are nimic în comun cu playboy-ul Bogdan Mara, Cazorla cu Onofraş, Gonzalo cu Galamaz sau Javi Venta cu Bordeanu. Sunt doar comparaţii deplasate. Dar merită cel puţin o paralelă. Toţi n-au însemnat mai nimic pentru cluburile de top. Cine era Senna în 2002? O speranţă la modesta Sao Caetano. Acum, în vară, a primit oferte de peste 15 milioane de euro. S-au strâns într-un loc şi s-au apucat de treabă, indiferent dacă pe banca tehnică se sprijinea Dan Petrescu ori Manuel Pellegrini.
Noi, însă, avem ceva din balcanismul pe care nu-l întâlnim în Spania: Dan Petrescu urlă şi când e furat de arbitri, dar parcă mai tare când nu e, în timp ce Meme Stoica a devenit regele talk-show-urilor. Nici măcar un breaking-news pe Antena 3 nu-l poate opri. În acest timp, oficialii ialomiţeni se vaită că presa îi ignoră.
Nu cred că Pădureţu va fi mai important vreodată pentru public decât stelistul Rădoi sau Epaminonda Nicu decât Ogăraru, dar cu siguranţă pot fi mai sus în clasament.