Dacă noul guvern nu ia măsuri ferme imediat după instalare, momentul adoptării monedei unice europene ar putea fi întârziat semnificativ. Sursa: Reuters

După alegeri este cea mai bună perioadă în care noul guvern poate lua toate deciziile nepopulare, iar dacă acestea nu vor fi cele aşteptate, rămâne probabilă adoptarea monedei euro în jurul anilor 2015-2016, a declarat ieri Radu Crăciun, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România.

Autorităţile române şi-au stabilit ca obiectiv să intre în zona euro în anul 2014. „Guvernul României are puţine lucruri de făcut pentru că nu are putere. Economia ţării noastre depinde puternic de capitalul străin şi de finanţarea deficitului extern. Indiferent ce îşi asumă noua putere, aderarea nu ţine neapărat de noi. Deficitul extern este cel mai mare handicap al economiei noastre“, ne-a declarat analistul Ilie Şerbănescu.

Moneda unică, o ţintă pe termen lung

„Adoptarea euro nu este o perspectivă pe termen scurt pentru România, întrucât statul are nevoie de mai mult timp pentru a obţine convergenţa reală şi nominală. Fitch nu anticipează că România va adopta euro până în 2015“, se arăta într-un raport al agenţiei de evaluare financiară. O condiţie a tranziţiei la moneda euro este menţinerea monedei naţionale în mecanismul european al ratelor de schimb (ERM 2) pentru o perioadă de doi ani. România şi-a stabilit ca obiectiv să adopte euro la orizontul anului 2014, ceea ce înseamnă că va trebui să intre în ERM 2 în anul 2012.

Totuşi, şi guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, spunea: „Dacă inflaţia nu scade în mod sustenabil în 2008 şi 2009, mă tem că adoptarea euro în 2014 nu va fi realizată“.

CRESC BIRURILE

Mărirea taxelor, o probabilitate care tinde să devină realitate

Pentru a creşte veniturile bugetare, analişti