Relaţiile ruso-europene, pe cale de a se reface după criza cucaziană. „Aria“ europeană privind depăşirea crizei şi reforma sistemului financiar internaţional are „un solist nou“ - Rusia, spre bucuria membrilor Uniunii Europene. Explicaţia consensului celor două părţi este că relaţia Rusiei cu Statele Unite nu a fost, în ultima perioadă, foarte strălucită, motiv pentru care Moscova caută în europeni un aliat pentru îmbunătăţirea acestor relaţii. Cel puţin aşa a reieşit din declaraţia lui Medvedev, care a spus la Cannes că poziţia europenilor pentru ieşirea din criză „coincide“ cu ideile sale „mai puţin câteva nuanţe“.

Mai mult, liderul rus a ţinut să evidenţieze rolul monedei euro de la declanşarea crizei. El a anunţat că va lua măsuri până la sfârşitul anului pentru a “dezvolta rubla” şi pentru a face din ea o monedă regională. O idee care sigur va fi pe placul preşedintelui francez, Nicolas Sarkozy, ce spunea la Bruxelles, săptămâna trecută, că dolarul nu mai poate “pretinde că este singura monedă din lume”.

Afirmaţiile liderului rus par astfel să răspundă dorinţei liderilor europeni, care au fost aproape în unanimitate de acord asupra necesităţii reluării negocierilor cu Moscova pentru un parteneriat consolidat, întrerupte din cauza conflictului ruso-georgian. Imaginea europenilor de unitate la acest capitol se bazează însă foarte mult pe interesele naţionale ale fiecărui stat, mai ales în domeniul energetic, căci Rusia rămâne, pentru moment, principalul „izvor“ de resurse energetice pentru Europa.

Apropierea ruso-germană

Moscova şi Berlinul au un parteneriat strategic mai vechi, confirmat de Angela Merkel la începutul mandatului. Germania este mult mai dependentă de gazele ruseşti (o treime din consumul său) decât Franţa, care are centrale nucleare. Berlinul încearcă o emancipare a relaţiilor sale cu Moscov