Casele de Ajutor Reciproc nu-şi jupoaie clienţii-membri prin dobânzi sau comisioane şi, în plus, încurajează economisirea. Sistemul de economisire-creditare al caselor de ajutor reciproc este accesat mai ales de cei cu venituri mici şi mijlocii. “Pe vremea lui Ceauşescu, după ce împlineai 25 de ani, nu mai puteai cumpăra bunuri de folosinţă îndelungată cu rate în magazin, aşa că singura variantă era împrumutul la CAR”, ne-a povestit Olga, profesoară în Sibiu. Ea are acum 55 de ani şi toată viaţa s-a “ajutat” cu CAR-uri.

În 1981 a făcut primul împrumut. Avea un salariu de 1.800 de lei, iar cu cei 30.000 de lei împrumutaţi de la casa de ajutor reciproc a reuşit să-şi cumpere prima mobilă pentru garsoniera închiriată în care stătea. Banii s-au dus pe o canapea, două fotolii, o bibliotecă, un televizor, aparatul de radio şi maşina de spălat.

Din următorul CAR şi-a cumpărat două covoare. Prin ’85-’86, ea şi soţul ei au fost pentru prima dată naşi de cununie. Asta a însemnat un alt CAR. Prima maşină, cumpărată la mâna a doua în 1988, a fost posibilă cu cele două CAR-uri luate de ea şi de soţ.

“Dobânda de atunci era foarte mică, în jur de 3% pe an. Şi acum sunt membru CAR, dar regulile sunt altele. Pot lua doar de trei ori fondul social, cu o dobândă de 10% pe un an sau 12% pe doi ani.

Dacă nu te împrumuţi timp de un an de zile, poţi lua creditul imediat, dacă abia l-ai achitat, mai trebuie să aştepţi şase luni până la un credit nou”, spune Olga, care economiseşte la o casă de ajutor reciproc mică, dar care reprezintă un ajutor uriaş pentru membrii ei.

Aproape un milion de membri

Ca Olga sunt sute de mii de oameni în România. Se estimează că între 700.000 şi 1.000.000 de români sunt membri CAR.

“Toamna este sezonul împrumuturilor la CAR. Membrii noştri au de plătit rechizitel