Tratamentele pe cont propriu pot duce, în timp, la creşterea rezistenţei bacteriilor la medicaţie. Majoritatea bolilor sezonului rece sunt virale. De aceea, ele nu se tratează cu antibiotice, avertizează specialiştii de Ziua Europeană de Informare despre Antibiotice. Simptomele răcelii şi gripei, precum durere în gât, nas înfundat sau tuse, se tratează cu aspirină, paracetamol sau sirop antitusiv, nu cu antibiotice. “Antibioticele sunt create să lupte împotriva microbilor şi nu a virusurilor.
Ceea ce trebuie să se înţeleagă este că majoritatea acestor boli specifice sezonului rece sunt virale şi nu microbiene pentru a necesita administrarea de antibiotice”, explică medicul de familie Maria Marinescu.
Pneumonia nu mai răspunde la tratament
Folosirea inadecvată a antibioticelor s-a transformat într-o problemă ce ameninţă sănătatea publică, avertizează specialiştii europeni reuniţi cu ocazia Zilei Europene de Informare despre Antibiotice, marcată astăzi.
Administrarea antibioticelor greşit, cum ar fi în tratarea unei simple răceli, a dus la apariţia bacteriilor rezistente la tratamentele medicamentoase actuale. Astfel, în cazul în care chiar avem nevoie de un tratament pe bază de antibiotice, acesta nu va mai avea efect asupra organismului.
“Luate în exces, antibioticele scad rezistenţa organismului faţă de atacurile externe, ceea ce duce la nevoia administrării unor medicamente mult mai puternice. Acestea au însă şi o toxicitate mai mare”, afirmă medicul Maria Marinescu.
Printre afecţiunile care necesită antibiotice mai puternice, ca urmare a creşterii rezistenţei organismului la tratamentul obişnuit, se numără pneumonia, infecţiile urechii, cele ale sinusurilor, meningita, infecţiile pielii şi tuberculoza.
Potrivit cercetărilor, dacă această problemă nu este luată în s
