Recesiunea care a lovit economiile din Vest şi ultimele anunţuri ale agenţiilor de rating şi-ar putea uni forţele pentru a lăsa la anul fără finanţare o bună parte din companiile autohtone. Cånd ne-au retrogradat ratingul de ţară, analiştii de la Standard&Poor’s şi Fitch au menţionat, printre altele, că Romånia are un deficit de cont curent care continuă să se mărească, alimentat de „avansul excesiv al sectorului de creditare“. Lăsånd
Recesiunea care a lovit economiile din Vest şi ultimele anunţuri ale agenţiilor de rating şi-ar putea uni forţele pentru a lăsa la anul fără finanţare o bună parte din companiile autohtone.
Cånd ne-au retrogradat ratingul de ţară, analiştii de la Standard&Poor’s şi Fitch au menţionat, printre altele, că Romånia are un deficit de cont curent care continuă să se mărească, alimentat de „avansul excesiv al sectorului de creditare“. Lăsånd la o parte evidenţa faptului că împrumuturile bancare sunt motorul majorităţii economiilor emergente, agenţiile de rating au descris în culori sumbre un capitol la care Romånia chiar stă bine: datoria externă. Potrivit ultimelor date furnizate de Banca Naţională, debitele externe totale (65 de miliarde de euro) reprezintă doar circa 47% din PIB, acesta fiind unul dintre cele mai scăzute niveluri de pe continent. Spre edificare, în Bulgaria acestea se situează undeva la 90% din PIB, în Ungaria, la 108%, iar în Irlanda, la nu mai puţin de 700%!
Doar un sfert (în jur de 12% din PIB) din total este reprezentat de datoria publică, restul (circa 35% din PIB sau 48 de miliarde de euro) fiind credite private. Marii debitori care au împrumutat peste 100 de milioane de euro pot fi număraţi pe degete, printre ei aflåndu-se Petrom, Telemobil, RCS&RDS sau Kaufland. Marea majoritate a împrumutaţilor din sectorul privat au apelat, în general, la sume de ordinul milioanelor de euro, care, cel puţin t
