Aşchia nu sare departe de trunchi. Asta cred reprezentanţii Comisiei pentru Cultură şi Educaţie a Parlamentului European, după ce au analizat rezultatele elevilor români la testele PISA şi PIRLS. Tinerii au obţinut rezultate foarte slabe, iar europarlamentarii cred că de vină este calitatea slabă a profesorilor lor. Astfel, în anul 2006, la testul PISA, elevii români au reuşit să se claseze numai pe locul 47 din 57 de ţări participante. Şi dacă la citire/lectură ne mai descurcăm cât de cât, la ştiinţe, tinerii nu au atins nici măcar nivelul de bază al cunoştinţelor.
Nici la testul PIRLS din 2006 nu stăm mai bine. România a obţinut locul 36 din 45 de ţări participante. Aceste rezultate au fost publicate în studiul „Conţinutul şi calitatea formării cadrelor didactice pe teritoriul UE”.
Comisia pentru Cultură şi Educaţie a găsit şi soluţii: fiecare dascăl va fi testat şi monitorizat pentru a vedea cât este de bine pregătit. O altă propunere este ca profesorii cu rezultate slabe să nu mai poată preda. Probabil că acei europarlamentari nu cunosc faptul că România şi aşa se confruntă cu un deficit de cadre.
O altă soluţie este aceea ca profesorul să stea în perioadă de probă, ca la orice alt serviciu. În acest timp, activitatea lui va fi monitorizată. De asemenea, el va avea şi un mentor, care îl va învăţa cum să predea cât mai eficient. O dată acceptat în sistem, statul trebuie să dezvolte proceduri clare de asigurare a calităţii predării prin standarde şi evaluări riguroase. Aşchia nu sare departe de trunchi. Asta cred reprezentanţii Comisiei pentru Cultură şi Educaţie a Parlamentului European, după ce au analizat rezultatele elevilor români la testele PISA şi PIRLS. Tinerii au obţinut rezultate foarte slabe, iar europarlamentarii cred că de vină este calitatea slabă a profesorilor lor. Astfel, în anul 2006, la testul PISA, elevii români au reuşit să
