Exista cateva voci care se tem ca noul sistem electoral va face mai dificila functionarea unor majoritati parlamentare, deci va ingreuna formarea unor guverne stabile. Cel mai coerent promotor al acestei idei este Viorel Hrebenciuc, care, in calitate de lider de grup parlamentar, se teme de o scadere a puterii partidelor asupra parlamentarilor. Conform acestei conceptii, s-ar zice ca modalitatea de alegere influenteaza decisiv raportul dintre parlamentar si partid, cu votul pe liste ducand la alegerea unor reprezentanti obedienti fata de lideri si votul uninominal creand un legislativ anarhic, in care grupurile parlamentare nu mai pot functiona coerent. La prima vedere, asa s-ar zice. Doar la prima vedere. De fapt, studiile comparative pe sistemele parlamentare din SUA si Europa nu demonstreaza legatura intre modalitatea de alegere si coerenta grupurilor parlamentare.
Cazurile extreme in aceasta ipoteza sunt Parlamentul European si Congresul SUA. Parlamentul European este ales pe liste, la nivel national sau regional (in functie de marimea fiecarei tari). Ca sa ajunga candidat pe liste sau sa ramana acolo, fiecare parlamentar european depinde de bunavointa sefilor de partide. La randul lor, congresmenii americani sunt alesi uninominal si trec chiar prin alegeri preliminare (mai multi candidati se lupta in cadrul partidului pentru desemnare). Daca modul de alegere ar face diferenta, atunci ar trebui sa vedem ca Parlamentul European este un legislativ foarte coerent, cu parlamentari foarte disciplinati, iar Congresul SUA ar trebui sa actioneze anarhic. De fapt, cifrele nu arata acest lucru. In medie, atat legislatorii americani, cat si cei europeni voteaza in peste 80% din cazuri conform liniei partidului.
Diferenta intre cele doua parlamente este foarte mica daca ne gandim la modalitatea atat de diferita in care sunt alese. De asemenea,
