Proiectele ISPA, finanţate din fonduri europene preaderare, ar trebui finalizate pånă în 2010, dar există situaţii în care lucrările n-au fost nici măcar contractate. Pe ultima sută de metri, autorităţile grăbesc procedurile de achiziţie, cu riscul unor costuri mai mari. Primele memorandumuri prin care Uniunea Europeană se angaja să facă plăţi Romåniei pentru investiţiile în infrastructură au fost semnate în 2000, iar ultimele în 2004. Valoarea totală a celor

Proiectele ISPA, finanţate din fonduri europene preaderare, ar trebui finalizate pånă în 2010, dar există situaţii în care lucrările n-au fost nici măcar contractate. Pe ultima sută de metri, autorităţile grăbesc procedurile de achiziţie, cu riscul unor costuri mai mari.

Primele memorandumuri prin care Uniunea Europeană se angaja să facă plăţi Romåniei pentru investiţiile în infrastructură au fost semnate în 2000, iar ultimele în 2004. Valoarea totală a celor 65 de proiecte se ridică la 2,7 miliarde de euro, din care peste două miliarde de euro sunt bani europeni. Teoretic, Romånia ar fi putut utiliza aceste sume pentru a construi drumuri, pentru a reabilita sistemele de alimentare cu apă şi cele de canalizare din marile oraşe. Situaţia de pe teren este însă alta: la foarte multe proiecte, lucrările nici n-au început, la altele sunt întårzieri, iar în unele cazuri nu s-a trecut de organizarea licitaţiilor.

Eugen Teodorovici, secretarul de stat din Ministerul Economiei şi Finanţelor (MEF), responsabil cu fondurile UE, spunea, în urmă cu şase luni, că încă se mai pot face eforturi pentru absorţia integrală a fondurilor. Între timp, a devenit mai realist şi recunoaşte că vor exista proiecte care nu vor fi finalizate la timp. Ceea ce înseamnă că fondurile nerambursabile care n-au fost utilizate pånă în 2010 vor fi pierdute.

Situaţia nu este roz nici la proiectele mari finanţate prin împrum