Criza se strecoara in Romania aproape pe furis. Intre doua mesaje electorale si o discutie despre politica, scoate capul cate o stire despre o firma care trage, pentru moment, obloanele. Deocamdata concediul de iarna prelungit si partial platit se numeste somaj tehnic, si toata Romania spera ca anul viitor lucrurile se vor stabiliza. In bine. In contraoferta, apar stirile despre somajul de anul viitor, presupus a atinge numere cu sase cifre. Estimarile se bizuie pe banuiala ca mai mult de jumatate de milion de romani se vor repatria din cauza recesiunii din Spania si din Italia. Eroarea consta in faptul ca nu se poate evalua exact cati vor reveni in tara, iar aceia care o vor face nu vor fi somerii nostri. Ei ar putea fi cel mult somerii spaniolilor, deoarece Spania le va plati ajutorul de somaj, nu Romania.
Ei vor fi probabil cei care vor dezvolta micile afaceri in agricultura cu banii agonisiti in strainatate. Ei vor veni cu economiile lor in euro si ar putea fi motorul care va grabi adoptarea monedei unice europene. Stranierii repatriati stiu pe buzunarul lor ce inseamna sa ai o moneda stabila si ieftina. Multi dintre ei au luat credite in Spania sau in Italia si au constatat ca pretul imprumutului a fost mai avantajos acolo decat acasa.
In vremuri de criza, adoptarea euro a devenit o tema de lucru sau de meditatie pentru multe tari europene. Pentru multe dintre tarile cu economii fragile din spatiul est-european criza a accentuat nevoia de a se proteja integrandu-se monetar in Europa. Ei se pun la adapost de fluctuatiile cursului de schimb si de atacurile speculative.
In Ungaria, premierul Ferenc Gyurcsany a declarat ca este mai avantajos sa adopte euro decat sa incerce sa pastreze moneda nationala. Criza, spune premierul ungar, a nascut necesitatea aderarii rapide lazona euro. Deocamdata ramane un anunt retoric, deoarece Ungar
