Cine trage linia şi unde va fi ea trasă? Câte victime colaterale ale crizei suntem dispuşi să tolerăm? Criza financiară pare să le fi făcut o injecţie cu adrenalină adepţilor unui stat puternic în economie. Problema unui posibil faliment General Motors ilustrează însă mai multe pericole pe care le creează recenta frenezie a implicării guvernamentale în economie. Până şi cei mai înrăiţi adepţi ai capitalismului în formă pură recunosc eventualele efecte dezastruoase

Cine trage linia şi unde va fi ea trasă? Câte victime colaterale ale crizei suntem dispuşi să tolerăm?

Criza financiară pare să le fi făcut o injecţie cu adrenalină adepţilor unui stat puternic în economie. Problema unui posibil faliment General Motors ilustrează însă mai multe pericole pe care le creează recenta frenezie a implicării guvernamentale în economie.

Până şi cei mai înrăiţi adepţi ai capitalismului în formă pură recunosc eventualele efecte dezastruoase pe care falimentul GM le-ar avea pentru economia americană. Alături de Ford şi, în mai mică măsură, de Chrysler, GM constituie o importantă parte a ceea ce a mai rămas din placa turnantă a industriei americane. Sute de mii de locuri de muncă depind, direct sau indirect, de industria auto. Dispariţia lor nu ar afecta doar statul Michigan, ci şi alte regiuni ale SUA şi chiar părţi ale Canadei.

Spre deosebire de alte sectoare, insolvabilitatea unui producător auto poate decima cererea pentru produsele acestuia. În timp ce destui pasageri continuă să zboare cu o linie aeriană în stare de insolvabilitate, achiziţia unei maşini e un angajament pe termen mult mai lung decåt o călătorie cu avionul. Falimentul producătorului auto pune sub semnul întrebării furnizarea de piese de schimb pentru vehiculul achiziţionat, service-ul pe termen lung, garanţia. Dacă pentru alte companii falimentul poate reprezenta o oportunitate a relansă