Contractele de întreţinere multianuală a infrastructurii rutiere s-ar putea dovedi o nouă metodă de a transfera banii contribuabililor în buzunare private. Un miliard şi şapte sute de milioane de euro. Mai mult de 1% din produsul intern brut al Romåniei pe 2008. O sumă suficientă, în Spania, pentru a construi între 250 şi 300 de kilometri de autostradă (adică aproximativ distanţa dintre Bucureşti şi Sibiu). Sau, ca să trecem în alt registru, banii necesari pentru a aco
Contractele de întreţinere multianuală a infrastructurii rutiere s-ar putea dovedi o nouă metodă de a transfera banii contribuabililor în buzunare private.
Un miliard şi şapte sute de milioane de euro. Mai mult de 1% din produsul intern brut al Romåniei pe 2008. O sumă suficientă, în Spania, pentru a construi între 250 şi 300 de kilometri de autostradă (adică aproximativ distanţa dintre Bucureşti şi Sibiu). Sau, ca să trecem în alt registru, banii necesari pentru a acoperi creşterea salariilor profesorilor cu 50% timp de un an şi jumătate. Aceasta este suma pe care Ministerul Transporturilor o va plăti pentru deszăpezirea, plombarea, marcarea, curăţenia şi paza celor 15.900 de kilometri de drumuri naţionale pentru următorii trei ani (mai exact, pånă în toamna lui 2011). În medie, 107.000 de euro pe fiecare kilometru.
Primul mare semn de întrebare privind corectitudinea contractelor de întreţinere multianuală 2008-2011 apare atunci cånd afli că marcarea drumurilor naţionale a fost deja încredinţată, în 2006, pe o perioadă de cinci ani, firmei Plastidrum, o societate mixtă public-privată, fondată de Administraţia Naţională a Drumurilor (actualmente Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale - CNADNR), şi elveţienilor de la Plastiroute, companie în care statul a ajuns să deţină, după mai multe majorări de capital, un rol decorativ. Valoarea contractului semnat în urmă cu d