Arheologii europeni au descoperit rămăşiţele membrilor unei familii - o femeie, un bărbat şi cei doi copii ai lor - într-un mormînt din Germania ce datează din anul 4.600 î.Cr. Analiza ADN le-a permis cercetătorilor să determine cu certitudine că este vorba de o familie, formată din mamă, tată şi cei doi fii ai lor, în vîrstă de 8-9 ani, respectiv 4-5 ani. Această descoperire reprezintă cel mai vechi indiciu de genetică moleculară prelevată vreodată de la o structură familială. ”Stabilind o legătură genetică între cei doi adulţi şi cei doi copii ai lor, înmormîntaţi împreună, am demonstrat prezenţa unei structuri familiale clasice în perioada preistorică, în Europa Centrală”, a explicat arheologul Wolgang Haak, de la Universitatea din Adelaïde, coordonatorul acestui studiu. ”Cu toate acestea, nu poate să dovedească faptul că structura familială de bază ar fi un model universal sau că ar fi cea mai veche instituţie din cadrul comunităţilor umane”, a adăugat Haak. Descoperirea de la Eulau, în landul Saxonia, se alătură alteia, făcută în 2005: o serie de morminte neobişnuite, mai ales prin prisma atenţiei acordate corpurilor înainte de a fi înmormîntate, au declarat cercetătorii. În total, au fost descoperite 13 cadavre, toate fiind îngropate simultan. Ceea ce intrigă cel mai mult este modul în care acestea au fost dispuse în groapă, cercetătorii considerînd că amplasarea lor reflectă, de fapt, relaţiile pe care defuncţii le-au avut între ei în timpul vieţii. Mai multe perechi de schelete au fost descoperite îngropate, faţă în faţă, cu braţele sau mîinile unite. Toate mormintele conţineau şi schelete de copii, începînd de la sugari şi pînă la persoane de 10 ani, dar şi adulţi cu vîrste peste 30 de ani.Ca un detaliu interesant, cercetătorii specifică faptul că nu au fost descoperite schelete de adolescenţi sau de adulţi tineri. Multe dintre oase prezintă urme