Candidaţii cheltuiesc înaintea alegerilor între 100.000 şi 500.000 de euro, faţă de 60.000 cât câştigă, oficial, de la parlament în patru ani. Sursa: Codrin Prisecaru
Uninominalul face în bugetul fiecărui candidat o gaură greu de acoperit ulterior din salariul de parlamentar. Potrivit unor surse din piaţa marketingului politic, costul unei campanii într-un colegiu uninominal depăşeşte, în cele mai multe cazuri, 100.000 de euro, în zone preponderent rurale, şi poate ajunge chiar până la 500.000 de euro în Bucureşti.
Cum indemnizaţia netă a unui parlamentar fără funcţie este de 1.250 de euro lunar, adică 60.000 de euro în patru ani de mandat, în campanie se investeşte dublu sau chiar de 10 ori mai mult.
Trei apariţii TV fac praf bugetul legal
Limita legală de 50.000 de euro pentru un candidat la Camera Deputaţilor şi 75.000 de euro la Senat nu-i împiedică pe candidaţi să-şi facă în realitate cu totul alte calcule şi investiţii electorale. De altfel, suma ar fi epuizată în două apariţii în emisiuni electorale la Realitatea TV (20.000 de euro/emisie) şi una la B1 TV sau OTV (10.000 de euro/oră), în condiţiile în care potenţialul parlamentar nu şi-ar tipări niciun afiş, banner sau măcar un mash electoral de expus pe un bloc (3.000-5.000 de euro).
Un staff de campanie care să bată stradă cu stradă colegiul - în condiţiile în care un candidat nu se poate întâlni personal decât cu maximum 2.000- 3.000 de oameni într-o lună - ajunge la 8.000-10.000 de euro. Call-centerurile, devenite o modă a uninominalului, ajung şi ele la 10.000-15.000 de euro pentru contactarea a 30.000 de alegători.
Simpla şedinţă foto pentru afişe costă în jur de 1.000 de euro, iar tipărirea acestora, a flyerelor şi a scrisorilor electorale poate merge de la 3.000 la 10.000 de euro în marile oraşe.
Aşa-zişii „vol
