Festivalul international al artelor spectacolului muzical, Festivalul "Giacomo Puccini" de la Opera, in plina desfasurare si Festivalul SoNoRo sau Festivalul Artelor, recent incheiate - toate se petrec in luna noiembrie la Bucuresti.
E mult, e putin? Raportat la starea generala a vietii muzicale culte de la noi este, cu siguranta, mult. O legatura foarte directa cu faptul ca ne aflam in plina campanie electorala nu am reusit sa fac, deocamdata, oamenii politici preferand sa se asocieze unor evenimente mai populare decat acestea si nearatandu-se prea des (cu exceptia ministrului culturii).
Totusi, chiar daca misterul privind aceasta aglomerare de festivaluri intr-o aceeasi luna noiembrie nu poate fi lamurit prea usor, putem identifica o serie de tendinte, daca nu disjuncte, cel putin diverse. Festivalul artelor a fost prin excelenta deschis publicului larg, de la tipul de program propus, spatiile alese (sali mari) si pana la tipul de afisaj. Festivalul international de muzica de camera SoNoRo a avut ca tinta tinerii, in mod deosebit studentii si proaspetii absolventi de facultate, si a excelat prin modul de prezentare modern, uneori chiar deconcertant pentru "melomanul" traditional.
In desfasurare si zilele acestea la Opera Nationala Bucuresti este Festivalul "Giacomo Puccini", dedicat aniversarii a 150 de ani de la nasterea compozitorului si programat intre 15 si 23 noiembrie. Spectacole cu casa inchisa la premiera cu Boema in regia lui Ionel Pantea, apoi propuneri aparte, pentru elite, in prezentarile in formula de concert din Foaierul Galben al ONB ale operelor Le Villi si Edgar, acestea din urma sub genericul proiectului Opera rara, care urmareste punerea in valoare a unor lucrari lirice prea putin cunoscute publicului. Din cele trei opere pucciniene aflate in repertoriul teatrului mai puteti vedea la sfarsitul acestei saptamani Tosca (2
