Într-un articol mai vechi asupra lexicului argotic legat de viaţa militară (Ion Moise, Note de argou militar, 1982), găsim înregistrată o formulă de estimare cantitativă bazată pe un nume propriu: ,armată cît Berilă". Sensul expresiei este intensiv, chiar superlativ, indicînd o perioadă foarte lungă. Prin specializare, se pare că formula ar fi descris chiar situaţia militarilor de carieră: autorul articolului considera că Berilă era echivalent cu apevist (termen derivat de la sigla glumeaţă A.P.V. - ,armata pe viaţă"). Sintagma reapare din cînd în cînd, în internet: ,aşa cum există "coana Miţa biciclista", "Bulă şi cu Ştrul", "faci armata cît Berilă", va exista pe vecie asocierea "Năstase-Mătuşa Tamara"" (nastase.wordpress.com, 2007).

Comparaţia în discuţie are o explicaţie istorică, destul de uşor de reconstituit: trimite la un personaj real, evocat de mai multe texte poliţieneşti şi jurnalistice: un anume Andrei Berilă, criminal în serie din anii '30. Condamnarea lui la închisoare pe viaţă a fost bine cunoscută în epocă şi a produs un reper maxim pentru o evaluare hiperbolică; e foarte probabil ca la început sintagma să fi circulat în varianta (a face) închisoare cît Berilă. Trecerea de la închisoare la armată nu este neobişnuită: o ilustrează şi alţi termeni, legaţi mai ales de acţiuni punitive similare (ţambal ,pat de lemn, la arest") şi de sentimentul privării de libertate (sigla AMR, despre care am discutat săptămîna trecută).

Folosirea sintagmei - în variantele cît Berilă şi ca Berilă - s-a extins treptat şi asupra altor activităţi din armată şi din afara ei, specializîndu-se pentru sensul cantitativ-intensificator ,mult timp": ,io am băgat gardă "ca Berilă" (niciodată n-am ştiut cine a fost acest "Berilă") în armată 7 luni aproape" (cafeneaua.com);"în Germania creştin-democraţii au domnit cât berilă" (ancaalexandrescu.ro); ,vom sta l