Furtuna dupa A.N. Ostrovski, Teatrul Dramatic "Puskin" din Magnitogorsk, regia: Lev Erenburg Desi anul 2008 a adus cu sine in Romania o adevarata inflatie de festivaluri de teatru (ca si cum inflatia cealalta n-ar fi fost de-ajuns!), Festivalului National de Teatru i se cuvine, intre acestea, un loc de onoare - si un spatiu de analiza pe masura. Pentru ca FNT este, alaturi de Gala UNITER, cea mai importanta reuniune a artistilor scenei autohtone in rastimpul unui an; teoretic, aceasta mare intalnire, in Capitala (detaliu... capital), a spectacolelor de varf si a creatorilor lor are, printre altele, menirea si capacitatea de a propune modele.
In acest punct, o intrebare se iteste: este vorba despre modele, cu accent pe primul e, sau despre modele, cu accent pe o? Singura persoana care poate da sens si raspuns intrebarii este selectionerul festivalului.
Inca de la inceputurile sale, acum 18 ani, FNT a avut ca selectioneri(i) si/sau director(i) artistic(i) - cu o unica sincopa, datorata unei crize de personalitate ministeriala - exclusiv oameni care activau in campul criticii de teatru. Motivele sunt evidente: prin insasi profesiunea sa "curenta", criticul vede spectacole si produce, explicit sau implicit, ierarhizari valorice ale acestora. Prin urmare, el devine un soi de oracol in domeniu, fiind apt (in principiu, desigur) sa aprecieze care ar fi liniile de forta, intr-un moment sau altul, in arta scenei si, mai cu seama, care ar fi directiile de urmat; nu in ultimul rand, ca spectator cu experienta, criticul poate aprecia, se presupune, si incotro se indreapta interesul publicului, ce asteptari are acest public, dar si cam ce fel de hrana spirituala ar fi bine sa i se administreze pentru a i se stimula apetitul pentru calitate autentica, fie ea, calitatea, ambalata atragator, "comercial", ori, dimpotriva, aparent anodin. In chip de selecti
