Practici magice romanesti
E noaptea de Santandrei. Noaptea vrajitoarelor si a strigoilor. Cand rasar primii zori, cand ceturile reci se desfac in fasii peste campia adormita, la ceasul cand oameni si vite si chiar cainii din sat cad intr-un somn ca de moarte, bosorcaile, femei inrudite cu duhuri necurate si "piaza-rea", inconjoara grajdurile gospodarilor cu vite manoase, purtand o cana de tabla in mana si bolborosind cuvinte neintelese. Dar nici descantatoarele satului n-au stare in noaptea de Santandrei, ci cauta leacuri de sanatate pentru oameni si animale, ori leacuri pentru dragoste si deochi. Ajutate de duhuri bune, prin rugaciuni rostite cu incantatii si intarite cu gesturi magice neschimbate de sute de ani, ies si ele afara in bezna ultimei nopti de noiembrie si inconjoara vacile cu seminte de mac, pentru ca vrajitoarele sa nu le ia laptele si vitele sa ramana sanatoase tot anul. Vrajile albe in lupta cu vrajile negre. Mostenirea pagana a satelor romanesti in lupta cu frica de Dumnezeu. Dar toate acestea le-a adunat si le stie mai bine ca nimeni, chiar "Doamna cu vrajitoarele", cum ii este porecla: Camelia Burghele, etnolog, cercetator stiintific la Muzeul de Istorie si Arta din Zalau, judetul Salaj. Ea ne va ajuta sa deslusim intelesurile tainice ale unei lumi de care civilizatia moderna incearca sa se desprinda, dar cu care civilizatia satelor are inca legaturi extrem de puternice: lumea de dincolo de frontierele realitatii.
CAMELIA BURGHELE,
etnolog, cercetator la Muzeul de Istorie si Arta din Zalau
"M-au fascinat totdeauna cadrele irealului"
- Ati studiat din perspectiva omului de stiinta si cunoasteti ca nimeni alta, practicile magice din zona Salaj, Codru, Oas, Maramures. Ce semnificatii are noaptea aceasta, atat de speciala, a Sfantului Andrei, pe care o celebram pe 30 noiembrie?
- Sfantul
