Reprezentantii Romaniei in Consiliul Europei au votat impotriva intereselor conationalilor din Serbia si Bulgaria.
Cei aproape un milion de romani care traiesc in regiunea Timoc, din Bulgaria si Serbia, nu sunt recunoscuti ca minoritate de cele doua tari si nu au dreptul la scoala si biserica in limba materna. Problema "vlahilor" din sudul Dunarii a fost ridicata recent in Consiliul Europei de catre raportorul german Jürgen Herrmann. Reprezentantii Romaniei au votat insa impotriva recunoasterii conationalilor lor. "Am votat din greseala, cu cotul", s-a scuzat parlamentarul Cornelia Cazacu, din partea PD-L. "Nu puteam sa aprob o initiativa sustinuta de UDMR. stiti, eu sunt de la PRM", a explicat si Ilie Ilascu. Votul parlamentarilor romani i-a dezamagit, dar nu i-a dezarmat pe reprezentantii "vlahilor", care isi continua lupta pentru identitate nationala.
Romanii din sudul dunarii, din regiunea Timoc, au fost oropsiti de cand se stiu ei. Atat sarbii, cat si bulgarii ii numesc "vlahi", care vorbesc "vlaha", limba care, chipurile, nu are nici o legatura cu romana. Din acest motiv ei nu au drepturile pe care le au celelalte minoritati nationale. Nu beneficiaza de invatamant si de slujbe religioase in limba materna, iar in localitatile in care traiesc nu exista indicatoare bilingve. Comunismul si-a pus si el amprenta asupra acestei comunitati, iar multi dintre romani si-au pierdut in timp identitatea. In ultimii ani insa romanii din Timoc au inceput sa se organizeze si sa-si ceara drepturile. Vlahii au infiintat cateva scoli de limba romana private. Atat copiii, cat si adultii care vor sa invete limba materna se intalnesc in case private de cateva ori pe saptamana si studiaza sub indrumarea unor profesori din randul comunitatii.
Exista peste o suta de astfel de scoli in Bulgaria si Serbia. De asemenea, bisericile in care se slujest
