"Îndreaptă moravurile, râzând", sfătuiau strămoşii noştri romani. În plină criză economică, românul s-a apucat de făcut bancuri. Despre criză, desigur. Sociologul Georgeta Ghebrea ne linişteşte: umorul are efecte benefice şi este "măsura anticriză" la care au apelat toţi oamenii, din toate timpurile.
Recent, Guvernul a anunţat măsuri anticriză. Dezbateri, polemici, talk-show-uri. Or fi bune sau n-or fi? Înainte să-l anunţe Guvernul că are grijă de el, bietul, românul obişnuit, plătitor de rate la bancă, a luat singur măsuri, aşa, că nu se ştie ca pământul. Dacă tot vine criza peste noi, de ce să ne găsească trişti? Dragă criză, de-ar fi să vii, află că noi o să te primim cum
ştim mai bine. Adică... râzând. De tine.
Şi de ei. Şi de noi...
Oamenii folosesc umorul ca mijloc de autoapărareÎn infinita-i înţelepciune, românul a creat rapid bancuri despre criza economică. Ai, n-ai treabă, râzi. E semn de înţelepciune sau de inconştienţă să te amuzi în momentele grele? Suntem noi, românii, mai cu moţ decât alţii? "În perioade de criză, de pericol, oamenii în general folosesc umorul ca pe un mijloc de autoapărare, explică sociologul Georgeta Ghebrea. În război vor exista întotdeauna soldaţi Sveik. În confruntarea zilnică cu moartea, mulţi chirurgi se vor comporta ca cei din filmul MASH." Deci, nu-i grav. Şi nici măcar nu face parte din... specificul naţional.
"În afară de detensionare şi diminuare a stresului, explică în continuare doamna Ghebrea, umorul are funcţii mult mai profunde. Bancurile sunt asemănătoare unui ritual şamanic, unde duşmanul este minimalizat prin deriziune. Dacă putem râde de el înseamnă că îl putem şi învinge. Puterea de a râde este superioară forţei fizice sau bogăţiei, pentru că indică inteligenţa şi forţa morală. Păcală, întruchiparea ţăranului, râde de personaje situate mult mai sus în ierar
