Eforturile anticorupţie sunt fără efecte, iar cei care încearcă să schimbe lucrurile riscă să fie daţi afară sau trebuie să se bazeze tot mai mult pe sprijinul extern - precum procurorul-şef al DNA Daniel Morar - pentru că instituţiile anticorupţie au fost slăbite, scrie The Economist.Revista economică britanică, citată de NewsIn, îşi pune problema necesităţii schimbării actualului sistem european de combatere a corupţiei prin introducerea unor mijloace care să funcţioneze într-adevăr. Publicaţia arată că pericolul cel mai mare în ceea ce priveşte corupţia este că populaţia se obişnuieşte cu acest fenomen şi nu mai crede în lupta anticorupţie. În ţări foste comuniste precum România presiunile dinaintea aderării la UE au încurajat elitele să mimeze înrolarea în slujba cauzei anticorupţie şi atât, ceea ce înseamnă că vechea metodă de a pune diverse condiţii pentru intrarea în UE nu mai funcţionează. Înfiinţarea structurilor anticorupţie şi formarea unui personal adecvat nu mai dau roade, pentru că înseşi aceste structuri sunt impregnate de oameni corupţi. În aceste condiţii, chiar organismele de monitorizare ale UE ar avea nevoie de o mai bună supraveghere. Actualele „benchmark“-uri (obiective de îndeplinit) se concentrează pe crearea unor instituţii formale, şi nu pe impactul lor, argumentează The Economist. O soluţie ar fi găsirea unor mijloace mai bune de măsurare a eforturilor anticorupţie şi publicaţia propune chiar crearea unui post de comisar pentru lupta anticorupţie.

Cei care vor să schimbe lucrurile sunt daţi afară Mentalitatea Uniunii Europene despre corupţie este o problemă pentru guverne, mai ales pentru cele din noile state membre. Cel mai bun mod de combatere este ca progresele în acest domeniu să devină o condiţie pentru aderarea la UE, lucru care face să apară voinţa politică ce, mai devreme sau mai târziu, trebuie să aducă rezultate, scrie