Primăria Capitalei şi Ministerul Administraţiei se acuză reciproc de datorii la plata căldurii. Populaţia nu va suferi de frig, ci doar de ameninţări. Sursa: Andreea Tănase
Bucureştenii au aflat iar, de la televizor, că s-ar putea să rămână fără căldură, fix cu două zile înainte de alegeri, pe 28 noiembrie, dacă RADET nu-şi plăteşte veşnica şi inepuizabila datorie pe care o are, de 12 ani, la Elcen. S-au repus pe ecran cele 740 de milioane de lei pe care RADET îi are de plătit către Elcen, iar responsabilii în domeniu au jucat clasicul ping-pong cu declaraţii contradictorii.
La mijloc, dar mai mereu nerostit, adevărul arată cu degetul spre ineficienţa sistemului energetic falimentar, în care s-au pompat sute de milioane de euro în ultimii 20 de ani, dar care în loc să repare găurile reţelei s-au pierdut printre ele.
Cu un an înainte de fatidicul 2010, când statul nu va mai avea voie să subvenţioneze costurile producerii gigacaloriei, autorităţile centrale şi cele bucureştene se ceartă tot pe cine şi cât are de dat din 1996 încoace, în loc să investească fonduri în modernizarea şi rentabilizarea sistemului. Ca de fiecare dată, şi acum, şi atunci, masa de manevră va fi populaţia, care îşi plăteşte destul de conştiincios facturile.
Unde sunt banii de gaze?
Directorul comercial al Elcen, Irina Duică, a aruncat prima piatra, ieri, spunând că nu-şi poate plăti datoria către furnizorul de gaze pentru că Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice (RADET) are datorii de aproximativ 86 de milioane de dolari, suma cuprinzând atât datoriile RADET Bucureşti, cât şi RADET Constanţa.
„Am fost informaţi de către furnizorul de gaze naturale din import că ne vor trimite o notificare oficială şi că ne vor limita furnizarea de gaze“, a declarat Irina Duică pentru Mediafax.
Virgil Ramba, dire
