MOTIV • O ÎNTREBARE MAI MULT DRAMATICĂ DECÂT RETORICĂ
Aurel Storin suferă. Dintr-un motiv care, în uşurătatea lumii în care trăim, poate părea bizar: că nu se mai poate bucura de celebra emisiune-fanion a Radiou-lui de aproape aceeaşi vârstă – "Ora Veselă" sau, mă rog, "Unda veselă"…
De fapt, Aurel Storin suferă alături de toţi românii care nu mai pot asculta "Ora Veselă". Dar să-l lăsăm chiar pe Maestru să ne "împărtăşească" această problemă… sentimentală, dacă vreţi. "În săptămânile din urmă, am urmărit, cu bucurie şi cu emoţie, manifestările care au marcat sărbătorirea a 80 de ani a Societăţii Române de Radio. Dar probabil că în orice aniversare există şi o urmă de tristeţe – bucuria mea a încetat brusc în clipa în care mi-am dat seama că din programele Radioului public a «dispărut» în zilele noastre una dintre cele mai longevive, mai populare şi mai iubite emisiuni: «Ora Veselă». Această emisiune a fost pusă la cale de doi mari artişti de revistă, N. Stroe şi V. Vasilache", îşi începe Aurel Storin mărturisirea de suflet.
Cuplul. Cum adică a fost pusă la cale? "Au jucat împreună, au făcut un film, au făcut muncă obligatorie în anii ’40 (Stroe ca titular, iar Vasilache, din solidaritate cu Stroe...), iar într-o duminică de 1 octombrie a anului 1932 l-au convins pe directorul Radiodifuziunii, profesorul Gheorghe Mugur – tatăl reputatului regizor de teatru de mai târziu Vlad Mugur – să apară «pe viu» (aşa se spunea pe atunci, în limba română, pentru «live»), într-o emisiune de jumătate de oră, devenită celebră – «Ora Veselă». Stroe şi Vasilache reprezintă pentru Teatrul românesc de Revistă nu numai cuplul de artişti geniali, de mare talent, ci şi simbolul unei prietenii. Ei rămân în istoria Revistei româneşti nu numai prin valoarea artei lor, ci, mai presus de orice, cu gestul – care mi se pare incomensurabil – acela de a fi trăi
