Sever Voinescu spune că, în raport cu Rusia, primul lucru pe care ar trebui să-l încerce liderii europeni ar fi să empatizeze unul cu celălalt. Sursa: Vlad Stănescu
Mircea Marian: De ce aţi plecat din tagma comentatorilor politici în politică?
Sever Voinescu: Sunt momente în viaţă în care vrei să vezi dacă eşti în stare să faci tu ceea ce pretinzi altora să facă. Pe de altă parte, am avut sentimentul că gândirea şi acţiunea politică românească s-au blocat iremediabil. Acest sentiment al blocajului m-a făcut să simt că implicarea este de domeniul urgenţei.
M.M.: De ce aţi ales PDL?
Cred că dreapta autentică este în interiorul PDL, iar eu sunt un om de dreapta. Aţi fi fost şocaţi dacă alegeam PSD sau PC. Şi am sentimentul că PNL este într-o derivă temporară, că s-a trădat pe sine prin deciziile politice luate în ultimii ani de liderii săi formali.
Ioana Lupea: În calitate de comentator, aţi avut opinii critice la adresa PDL şi a preşedintelui Băsescu. Le-aţi adus în partid sau le-aţi lăsat la uşă?
Le aduc cu mine în partid. Îmi spun părerea şi argumentez. Până acum nu am avut sentimentul că asta reprezintă vreun risc. Dimpotrivă, am excelente relaţii cu liderii partidului, atât la Bucureşti, cât şi la Ploieşti. Mă bucur că vă aduceţi aminte de ele, pentru că, în general, oamenii cu care vorbesc îşi amintesc că eram unul dintre lăudători. Există însă şi oameni care, pe după colţuri, le readuc în memoria liderilor partidului. Bizantinisme fireşti, nu mă afectează. Regret că multe dintre lucrurile pe care le-am scris nu s-au întâmplat, la timpul lor. Dar înţeleg că un partid este o dihanie complicată. Într-un partid vin fel de fel de oameni şi, adesea, chiar şi cei care vin cu bună-credinţă au reprezentări cu totul diferite asupra partidului şi drumului pe care acesta trebuie să meargă. Pe de altă parte, nu am nicio
