La Timişoara, primul concert a fost la 13 decembrie 1981, la Casa de Cultură a Studenţilor.
Deşi erau separaţi de armată şi de sincronizarea reuşitei la admitere, Pop, Iovan şi Breazu au făcut câteva repetiţii la Oradea, la părinţii lui Marcel, într-un beci din noua "casă de pe deal". Acolo s-a "născut" şi noul nume al formaţiei. De la Celelalte Rugi, Celelalte Porunci s-a ajuns la... Celelalte Cuvinte. Era toamna lui ’81 şi băieţii erau din nou împreună la Timişoara.
SALĂ DE REPETIŢII. După câteva încercări nereuşite, Celelalte Cuvinte găsesc o sală de repetiţii numai a lor la Casa de Cultură a Studenţilor şi ajung cinci prin cooptarea chitaristului Radu Manafu şi a lui Ovidiu Roşu, responsabil de sunetul formaţiei. Călin Pop rememorează acele vremuri: "Aveam posibilitatea de a da un concert integral la Casa Studenţilor. Înainte cu destul timp (sala era foarte ocupată cu multe spectacole) s-a găsit o singură dată posibilă, 13 decembrie. Nu mi-a plăcut ideea din cauza numărului despre care se spune că poartă ghinion, dar nu am avut ce face. Trebuia să avem repertoriu de minimum 50 de minute-o oră şi să ne facem macheta pentru afişe. Am făcut macheta cu o poză în faţa unei locomotive (la depoul din Oradea), dar ne-a fost respinsă, fiindcă... păream că vrem să fugim cu trenul în Vest!".
VULTURUL. "Atunci am apelat la un tip priceput la desen şi am încercat să facem o machetă mai deosebită. A ieşit un fel de vultur... nazist, dar macheta s-a aprobat, spre marea noastră mirare. După primul concert de la Casa Studenţilor, începuse deja să se vorbească despre noi, în general «de bine», şi asta ne-a bucurat mult, ne-a dat încredere în noi. Al doilea concert a fost la 7 martie 1982. Înainte de intrarea în sala de concerte era un hol nu foarte mare, unde se aduna publicul înainte de spectacol. Atât de multă lume se adunase şi era
