Ma uitam zilele acestea la campania pornita împotriva bancilor si nu înteleg substratul ei. Am ajuns în situatia unui bun prieten, care era în topul „300 cei mai bogati români, care cu sinceritate marturisea ca a primit numeroase semnale de la diverse persoane, semnale pe care nu stia cum sa le interpreteze si asta nu pentru ca nu era un om inteligent ci pentru ca nu erau suficient de clare. Trebuie sa va spun ca acest prieten, pentru ca nu a înteles respectivele mesaje nu a avut decât de pierdut.

Oare în aceeasi situatie vor fi si bancile?

Datorita politici duse de BNR, asa cum afirma guvernatorul Mugur Isarescu, aceasta a reusi sa diminueze efectul atacului asupra leului, atac care a avut loc cu câteva saptamâni în urma, atunci când euro a ajuns aproape la 4 lei. Probabil, daca nu a reusit planul „A”, s-a trecut la planul „B” la discreditarea sistematica a bancilor în toate mijloacele mass–media, ceea ce ar conduce la retrageri masive ale depunerilor la banci si implicit prin aceasta la majorarea cu puncte bune procentuale ale dobânzilor la credite. Sigur, poate este în gena românilor, sa vada numai partea goala a paharului, sau altfel spus numai ceea ce nu-i convine pe moment. Atunci când bancile au redus dobânzile la credite cu 1-2 puncte procentuale (asta se întâmpla prin vara) nu am auzit pe nimeni sa se adreseze la ANPC si sa ceara sa se verifice pe ce baza s-a facut acest lucru. Nici acum nu am auzit ca cineva dintre cei care si-au pus la banca banii sa se plânga ca au depus banii cu o dobânda de 6-7% si acum aceasta este de 12-13%.

Si pentru ca am adus vorba de ANPC, am constatat ca în ultima perioada reprezentantii acestei institutii au aplicat amenzi bancilor, dar ma întreb care este temeiul legal, pentru ca în baza art. 18 (3) din Legea nr. 249/2004 nu au competente în cazul bancilor care sunt definite în Legea bancara ca „institutii