Din spatele tarabei sale cu fructe de pe strada Karl-Marx din Berlin, Horst Pawlak sta si priveste ce se intampla in lume, insa nu intelege de ce se agita toti atat de tare pentru ca bancile au dat faliment sau ca economiile ar putea sa intre in recesiune, scrie Bloomberg.
"Eu nu am resimtit criza in niciun fel", a recunoscut Pawlak, in varsta de 54 de ani, in timp ce masinile vuiau pe strada ce in vremea comunismului era luata in primire de tancuri ce proslaveau ziua muncii de 1 Mai. "Din cate pot sa inteleg eu, doar oamenii ce detin actiuni sunt afectati".
"Sarac dar atragator", asa a descris odata Klaus Wowereit, primarul Berlinului, orasul de 3,4 milioane de oameni, dominat de baruri cu tematica artistica si de galerii la colt de strada, pe care el il guverneaza. Acum cand criza financiara loveste in toate colturile lumii, acest lucru nu pare unul de rau augur.
In timp ce restaurantele din Paris dau faliment, iar preturile proprietatilor londoneze sufera cele mai importante scaderi din ultimii 16 ani, berlinezii nu au prea multe de pierdut. Rata somajului este de doua ori mai mare decat media nationala, in locul unde piata muncii este dominata de sistemul de guvernare, iar piata imobiliara nu a cunoscut niciun boom. Pentru Berlin criza creditelor nu prezinta interes.
"Impactul nu s-a resimtit puternic in Berlin", a marturisit Tobia Just, economist la Deutsche Bank din Frankfurt. "Fenomenele extreme ce s-au petrecut in alte locuri nu au avut loc aici." Berlinul da trecutului sau anevoios o alta infatisare. In timpul anilor '20, artista de cabaret Marlene Dietrich si profesorul de fizica Albert Einstein locuiau in acest oras, insa amandoi au fugit ulterior de atacurile violente ale nazismului lui Adolf Hitler.
In 1949, la patru ani dupa ce Germania fusese invinsa in cel de-al doilea razboi mondial, orasul si-a imbracat mantia pentru Ra
