Studii despre existenţa hidrocarburilor încurajează aspiraţiile de independenţă ale teritoriului danez
Groenlanda visează să devină mare putere petrolieră, cu toate că suprafaţa insulei este acoperită în proporţie de 85% de o calotă galciară a cărei grosime atinge şi 3.000 de metri, anunţă publicaţia franceză Le Monde. Ieri, locuitorii Groenlandei (toţi cei aproximativ 55.000) urmau să se pronunţe, într-un referendum, cu privire la un proiect de autonomie, care dacă va trece, va permite guvernului autonom să recupereze, în ritmul propriu, 32 de domenii de competenţă deţinute actualmente de Danemarca. “Cel mai important lucru este, fără dubiu, dreptul la resurse”, explică Juliane Henningsen, unul dintre cei doi deputaţi din Groenlanda prezenţi în parlamentul danez. “Resursele ar aparţine poporului din Groenlanda şi noi trebuie să decidem cui să atribuim licenţele de exploatare”, spune ea. În plus, într-un tratat negociat şi senat cu Danemarca, este prevăzut faptul că Groenlanda poate să se angajeze în procesul de căpătare a independenţei. Pentru a obţine independenţa de Danemarca, este nevoie de mulţi bani. Aceşti bani ar putea proveni din petrolul din insulă, speră locuitorii Groenlandei, cu toate că până acum nu s-a descoperit nici un zăcământ. Numeroase companii şi-au încercat în ultimele decenii norocul: Exxonmobil, Husky, Cairn Energy, Chevron, compania locală Nunaoil sau cea daneză Dong Energy. Nu au avut prea mare succes deocamdată. “Există un mare potenţial în apele Groenlandei, nu e nici un dubiu” susţine totuşi cu optimism Jan Terje Edvardsen, vicepreşedinte al Dong Energy. “Sunt dificultăţi legate de gheaţă”, explică acesta.
La opt ani după primele estimări, institutul american de geologie a evaluat, în iulie, că zona arctică ascunde rezerve de 90 de miliarde de barili de petrol, dar şi gaze naturale, şi gaze naturale lichefiate, reprezentând
