În 2005, un braşovean pasionat de arheologie descoperea, la Bunloc, un zid de piatră fără lipitură de mortar. În urma cercetărilor, s-a ajuns la concluzia că fortificaţia se întinde pe 80-100 de hectare. Zidul are o lungime de aproape 5 km, o lăţime de 1,80 metri şi înălţimea de aproximativ un metru. Această construcţie - denumită generic „Fortificaţia preistorică Bunloc” - a stârnit interesul specialiştilor de la Sibiu şi va fi cercetată amănunţit începând cu vara anului viitor.
La fel de valoroasă ca Sarmizegetusa
Cercetătorii susţin că fortificaţia ar putea fi comparată chiar cu zona sacră de la Sarmizegetusa. „E greu de dat o valoare, dar descoperirea este similară cu cercetările care se efectuează la Cetatea Zânelor din zona Sf. Gheorghe sau chiar cu zona sacră Regia Sarmisegetuza, din Munţii Orăştiei. Zona aceasta a rămas ca o pată albă pe harta descoperirilor arheologice, ceea ce era aproape de neiertat”, a declarat conf. dr. Marian Tiplic, de la Facultatea de Istorie şi Patrimoniu „Nicolae Lupu”, din Sibiu.
Cercetările de la fortificaţia Bunloc reprezintă primul proiect de acest fel din sudul Transilvaniei. Pentru a crea toate condiţiile necesare căutărilor, Primăria şi Consiliul Local Săcele s-au implicat în acest proiect. Astfel, în baza unei hotărâri a Consiliului Local, adoptate în ultima şedinţă a CL, municipalitatea va finanţa 20% din valoarea investiţiei. În plus, reprezentanţii Primăriei consideră că descoperirile arheologice ar putea reprezenta un punct de atracţie pentru turişti.
„Lucrările vor fi demarate din vara anului viitor şi se vor desfăşura pe parcursul a cinci ani. Obiectele mai mici care vor fi găsite în acest sit vor fi expuse la Muzeul Etnografic din Săcele”, a declarat Janas Andras, viceprimarul municipiului Săcele.
Cum arată site-ul
arhelologic?
Pe site-ul Institutului de Mem
