Votul uninominal, creatie a deputatului PSD Florin Anghel si rezultat al intelegerii dintre PSD si PNL, a nascut de la bun inceput nenumarate controverse. Unic in Europa, uninominalul romanesc este de fapt un proportional rebotezat pentru a da satisfactie partidelor si a induce in eroare electoratul. Distribuirea mandatelor se face dupa o procedura extrem de complicata si, mai ales, total netransparenta. Mecanismul de compensare genereaza o serie de anomalii, cea mai grava fiind aceea ca un candidat plasat pe prima pozitie la el in colegiu poate pierde intrarea in parlament in favoarea altuia plasat pe o pozitie inferioara. Un lucru important a fost trecut sub tacere: in etapa repartizarii mandatelor la nivel de circumscriptie, Biroul Electoral Central face o lista in ordinea descrescatoare a scorurilor candidatilor, indiferent de partid. Este, de fapt, vechea lista de partid. Analiza atenta a legii demonstreaza ca o importanta covarsitoare - peste 80% - o are votul politic.
Norma de reprezentare in România este de un deputat la 70.000 de locuitori si un senator la 160.000 de locuitori. Fiecare partid sau formatiune are dreptul la un singur candidat in fiecare colegiu uninominal, iar cetateanul aplica stampila de vot pe numele unui singur candidat. Singura legatura a acestui sistem cu uninominalul vine de aici, adica din stampilarea unui singur candidat, si din posibilitatea ca un candidat sa fie declarat ales daca a obtinut 50%+1 din voturi in colegiul sau. In rest, sistemul este unul proportional prin modul de repartizare a mandatelor, unul destul de complicat si complet lipsit de transparenta.
Transformarea voturilor in mandate cuprinde mai multe etape.
A. Etape preliminarii de stabilire a numarului de mandate la nivel judetean si national
1) Se numara voturile obtinute de fiecare candidat in colegiul sau, se insumeaza si se c
