Majoritatea sondajelor nu se aventureaza prea mult dincolo de configuratia pe care alegerile locale au indicat-o, fapt care ne arata cat de mare este confuzia reala generata de votul uninominal. Sigur, fiecare partid incearca sa arate ca el va castiga, dar cifrele date de masuratori ne indica aproape aceleasi scoruri ca la votul din vara. Estimarea rezultatului final este foarte greu de facut, tocmai pentru ca este un cost mult prea mare cel al realizarii de sondaje in toate colegiile dupa metodologii similare astfel incat sa se poata realiza o simulare realista a distribuirii mandatelor. Cu un sistem de vot foarte greu de inteles pana si de specialistii din alte tari, Romania se vede in fata unei mari necunoscute: cine va forma viitorul guvern? Aceasta intrebare a trezit imaginatia si a condus la o frenezie a speculatiilor fara precedent. In consecinta, ceea ce va face Traian Basescu dupa ziua votului ramane o enigma pe care analistii nu au cum sa o solutioneze. Dimpotriva. Asta nu inseamna insa ca speculatiile nu vor continua pana in ultima clipa.

La acest tablou al perdelei difuze care acopera intregul spectru politic au contribuit toate evolutiile din ultimii ani care au permis impunerea intr-o tara atat de neconsensuala ca Romania o triada politica atat de greu de armonizat. Presedintele va profita la maximum de pozitia sa de mare forta, care ii permite sa mute nestingherit. Numirea premierului este singura sa arma concreta in aceasta batalie, si de modul in care o va folosi depinde soarta realegerii sale in iarna anului viitor. De aceea, trebuie sa fim pregatiti pentru absolut orice din partea lui Traian Basescu. Orice il va ajuta sa aiba de partea sa un guvern cu care sa nu se certe si impotriva sa un partid (PSD) tot mai destructurat, eventual chiar in pragul disolutiei.

Elementul care complica si mai mult tabloul conflictual din politica roman