- Editorial - nr. 214 / 25 Noiembrie, 2008 Deseori, dupa ce mi-am anuntat public retragerea candidaturii pentru vreunul din colegiile electorale muresene pentru votul uninominal la alegerile parlamentare din 30 noiembrie a.c. si mi-am prezentat demisia din PSD, din Consiliul National, din functia de vicepresedinte si din cea de consilier judetean, in urma denuntarii grosolane, unilaterale, a Protocolului incheiat la 14 iulie 2006, de catre "gruparea Fratean", foarte multi mureseni m-au intrebat: de ce nu am acceptat niciuna dintre ofertele generoase ale celorlalte partide parlamentare (carora le multumesc pentru gandul cel bun si pentru solidaritatea care ma onoreaza)? Raspunsurile sunt mai multe si cat se poate de simple. Din demnitate! Nu am putut accepta, in ruptul capului, compromisul! Nu-mi este felul! Am inghitit, o data, broasca asta raioasa a politicii romanesti, asa ca mi-a fost de ajuns! Eu nu pot accepta "politica giruetei", nu pot fi "ca romanul impartial cu toate partidele"! Am tinut intotdeauna la verticalitate, fiind vorba despre imaginea mea publica, despre munca, de 46 de ani, cu condeiul in slujba adevarului, de notorietatea dobandita prin multa truda si rabdare dintr-un secol in altul, pe care ar fi fost pacat sa le manjesc la anii mei. Am detestat, intotdeauna, turismul politic, i-am blamat pe cataratorii din interes si pe saritorii dintr-o barca in alta. Eu nu pot fi un Mihail Antonie! Cred ca, acum, la o luna dupa ce am parasit scena politica, poate ca, intrebat fiind, potrivit ar fi sa vin in fata dumneavoastra cu unele lucruri, in plus fata de cele relatate, care m-au determinat sa fac acel pas decisiv, pe care nu mi l-am dorit. Dupa incheierea Protocolului - incalcat atat de grosolan de Alexandru Petru Fratean si ai lui "locotenenti" -, am facut mult pentru PSD Mures, infrumusetandu-i imaginea prin tot ce am intreprins. Ce a facut PSD Mure