De ce merg oamenii la razboi? Iata una dintre intrebarile la care au incercat sa raspunda specialistii din mai multe domenii, de la psihologi si istorici la biologi evolutionisti, care au participat recent la o dezbatere organizatade catre Universitatea din Eugene, statul american Oregon. Subiectul central al acestei dezbateri a fost “cum au modelat razboaiele evolutia speciei umane”. In discutii au fost utilizate argumente pro si contra mai vechii teorii privind selectia la nivel de grup. Pe marginea acestei teorii am stat de vorba cu Mihnea Bostina, de la Universitatea Harvard din Statele Unite.
R. In ultima vreme, o teorie lansata acum un secol si jumatate de catre Charles Darwin si ignorata vreme indelungata, incepe sa fie serios argumentata cu rezultate din diverse ramuri ale biologiei. Este vorba de selectia la nivel de grup. Care este ideea centrala a aceasti teorii?
Mihnea Bostina: Darwin, in cartea sa The Descent of Man, aparuta in 1871, observa ca un grup de oameni ai carui membri poseda un inalt spirit de patriotism, fidelitate, obedienta, curaj, simpatie si sacrificiu va fi intotdeauna avantajat in selectia naturala.
Membrii unui astfel de grup, care renunta la atributele hotaratoare in lupta pentru mai multi urmasi vor fi recompensati – ca grup – de avantajele oferite de coeziunea cu care reactioneaza ‘impreuna’. Alte grupuri rivale sunt eliminate, iar selectia naturala actionand la nivel de grup estompeaza lupta pentru suprematie care are loc la nivelul indivizilor.
Cind spunem selectie naturala ne gindim imediat la supravietuirea celui mai adaptat – ‘survival of the fitest’ – dar uitam de aceasta alternativa sugerata tot de Darwin.
R. Cum explicati retinerile – deja “istorice” – ale multor cercetatori fata de acest aspect al evolutiei?
Mihnea Bostina: In general acceptam mai usor faptul ca selectia