Intr-o scoala din Cvemo Chala, in Nordul Georgiei, am auzit cele mai dezarmante intrebari din partea unor copii din clasele 5-6: "Ce au avut rusii cu noi?", "Daca nu mai e razboi, de ce zboara elicopterele noaptea?". Satul se afla la doar 2 km distanta de linia administrativa de facto de separatie cu Osetia de Sud si a fost punct nodal de tranzit pentru trupele georgiene si ruse in scurtul razboi din august. In alta scoala, in Lamiskana, copiii ne-au intrebat daca parintii lor vor mai putea sa ia lemne din padurile unde acum nu mai au acces, fiind in Osetia de Sud.

O imagine a sperantelor, dar si a preocuparilor oamenilor, atat de bine exprimate prin vocea naiva, dar incredibil de clara, a copiilor. Ne pregatisem o scurta prezentare a UE si a ceea ce Misiunea Uniunii Europene de Monitorizare face in Georgia, dar tot ne-au uimit intrebarile atat de limpezi si clar revelatoare de probleme pe care ni le-au pus cu indrazneala copiii. EUMM in Georgia are un mandat de stabilizare, normalizare si mediere intre partile la recentul conflict de acum 3 luni.

In ciuda particularitatilor actuale postconflict ale Georgiei si a itinerariului convulsiv al Georgiei dupa 1991, exista numitori comuni fascinant de observat care ne unesc in aceeasi familie a tranzitiei spre democratie.

Similitudinile tranzitiei

In Georgia recunosti franturi din traseul postcomunist al tranzitiei romanesti. In magazinele universale sau dughenele de pe marginea drumului coabiteaza copios articole dintre cele mai diverse. La televizor ruleaza aceleasi telenovele de succes, in timp ce stirile sportive ocupa un loc central in jurnale, importul de masini second hand si reparatul colectiv duminica, in plina strada, al masinilor pe butuci este o practica curenta. Respectul legilor de circulatie e aproximativ. Satul graviteaza in jurul boutique-ului local, in mediul rural fiecare cetatean