Tinerii care au primit burse de zeci de mii de euro pe an, din banii contribuabililor români, pentru a studia în străinătate, acuză instituţiile statului că nu îşi respectă obligaţiile şi nu le oferă la întoarcerea în ţară locurile de muncă promise prin contract. Cånd unui tånăr i se oferă o bursă de 30.000 de euro pe an, timp de patru ani, pentru a studia la una dintre cele mai bune universităţi din lume, te aştepţi ca acesta să fie mulţumit şi recunosc�

Tinerii care au primit burse de zeci de mii de euro pe an, din banii contribuabililor români, pentru a studia în străinătate, acuză instituţiile statului că nu îşi respectă obligaţiile şi nu le oferă la întoarcerea în ţară locurile de muncă promise prin contract.

Cånd unui tånăr i se oferă o bursă de 30.000 de euro pe an, timp de patru ani, pentru a studia la una dintre cele mai bune universităţi din lume, te aştepţi ca acesta să fie mulţumit şi recunoscător Guvernului care i-a dat banii. Nu pare să fie şi cazul lui Codrin Arsene, un tånăr care a primit finanţare pentru a studia la University of Chicago. El susţine că bursierii „sunt o cicatrice pe obrazul Guvernului romån, mascată cu un fard de proastă calitate. Cånd venim în Romånia suntem umiliţi, trimişi de la un birou la altul şi, în final, nu se întåmplă nimic“.

El este una din cele 149 de persoane care au primit o finanţare de aproximativ cinci milioane de euro prin programul Bursa Specială „Guvernul Romåniei“ pentru a merge la universităţi din străinătate, urmånd ca la finalizarea studiilor să se întoarcă în Romånia pentru a lucra în sectorul public pe o funcţie de management. Dar, deşi au semnat un contract în care se obligă se se întoarcă în ţară, iar statul se obligă să îi integreze în administraţia publică pe funcţii de conducere, bursierii descoperă că nimeni nu le oferă locurile de muncă promise atunci cånd ajung în Romånia.