În luna iulie, barilul de ţiţei era tranzacţionat cu peste 147 de dolari, iar patru luni mai târziu preţul petrolului a atins cel mai mic nivel din ultimii trei ani şi jumătate. În ultimul deceniu, creşterea economică galopantă a statelor emergente a alimentat cererea pentru petrol, însă recenta criză financiară a stăvilit consumul global de energie. Perspectiva reducerii producţiei de petrol de către Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) cu 1,5 milioane de barili pe zi a urcat preţul ţiţeiului cu 9% până la peste 54 de dolari pe baril, în urmă cu două zile.

Cu toate acestea, cotaţia aurului negru se menţine cu mult sub nivelul-record înregistrat în această vară, de peste 147 de dolari. La acea vreme, majoritatea analiştilor susţineau că petrolul va ajunge la preţul de 200 de dolari pe baril cât de curând.

Patru luni mai târziu însă, estimările lor par mult prea hazardate în condiţiile în care, recent, ţiţeiul s-a ieftinit până la cel mai mic nivel din ultimii trei ani şi jumătate, de 48,24 dolari pe baril.

Analiştii Goldman Sachs, care au promovat posibilitatea ca petrolul să ajungă la 200 de dolari, anul acesta, sunt acum de părere că un preţ de 50 de dolari pe baril este mult mai probabil în situaţia în care economia globală este la un pas de recesiune, relatează „International Herald Tribune“.

Starea economiei SUA influenţează cotaţia

Acum, economiştii se întreabă ce s-a întâmplat într-un timp atât de scurt astfel încât să aibă o influenţă atât de drastică asupra preţului petrolului? În mare parte vina cade pe starea deplorabilă a economiei americane, care este atât cel mai mare consumator de energie, cât şi unul dintre puţinele state care fac publice date solide referitoare la rezervele de energie şi utilizarea acestora, susţine BBC.

În trimestrul al treilea al aces