Grigore Cartianu, „Cronicarul anului 2006“, elogiază competiţia care îi poartă numele lui Ioan Chirilă.
Grigore Cartianu a fost „Cronicarul anului“ în 2006. A câştigat cu texte publicate în „Evenimentul zilei“, corespondenţe de la Campionatul Mondial din Germania. Fost redactor-şef adjunct de la EVZ, în prezent redactor-şef la „Adevărul“, Cartianu şi-a păstrat nealterată pasiunea pentru gazetăria sportivă şi vorbeşte cu evlavie despre Ioan Chirilă, la care se raportează ca la o iubită figură paternă. Dintre toate trofeele câştigate de jurnalistul Cartianu de-a lungul timpului, la premiul care îi poartă numele lui Ioan Chirilă n-ar renunţa pentru nimic în lume. Când e liber, Grigore obişnuieşte să joace fotbal în sufragerie cu fiica sa cea mică, Iulia. „Jucăm pe cupe, pe trofee de-ale mele. Ea a pus ochii pe placheta de bronz cu semnătura lui Nea Vanea, a trebuit să-i explic de ce la aceea ţin atât de mult încât nu i-o dau nici ei...“.
Esenţa meseriei de ziarist
EVZ: Ce înseamnă Premiile „Ioan Chirilă“ pentru jurnalismul sportiv?
Grigore Cartianu: Au rămas singura com petiţie serioasă. Singurul premiu care contează, marele premiu al presei spor tive, e cel care poartă numele lui Ioan Chirilă.
De ce a câştigat Grigore Cartianu în 2006?
Pentru că a fost an cu Campionat Mondial, şi eu mi-am făcut obiceiul ca, la fiecare patru ani, să merg la turneul final şi să fiu ceea ce aş vrea să fiu tot timpul, dacă aş avea timp: reporter. Mondialul e proba probelor, munceşti foarte mult, citeşti ziarele străine, alergi, ţi se oferă şansa de a savura esenţa meseriei de ziarist: a sta de vorbă cu oamenii.
Nu mai faci presă sportivă cotidian, poţi fi obiectiv. Îţi place cum arată gazetăria de sport azi?
Are şi părţi bune, şi părţi rele. Informaţia ajunge mult mai repede la om, dar pentru ziarişti e mai
