» Una dintre cele mai faimoase reviste americane de stiinta, "Science", a publicat un articol cuprinzator despre performantele unor cercetatori romani din strainatate, "satui de ritmul lent al reformelor din tara lor".
» Nemultumiti de starea cercetarii romanesti sunt in special oamenii de stiinta tineri si cei ce lucreaza in strainatate, care au explicat pentru revista "Science" motivele supararii lor: finantarea cercetarii este controlata de vechea garda prin nepotisme, salariile pentru tinerii din domeniu sunt cumplit de mici, iar excelenta stiintifica nu este recunoscuta.
Promisiunile politicienilor de crestere a sumelor alocate cercetarii si de creare a conditiilor necesare oamenilor de stiinta nu mai au ecou de mult in urechile specialistilor, a declarat Liviu Giosan, geolog marin la Institutul de Oceanografie "Woods Hole" din Massachusetts, SUA si cofondator, in anul 2000, al micii asociatii a cercetatorilor romani Ad-Astra.
Aventura lui Giosan in strainatate isi are radacinile in 1990, cand, student fiind la Universitatea Bucuresti, a participat la sangeroasa mineriada din 13-15 iunie, releva "Science". Atunci i s-a infiripat pentru prima data gandul plecarii din Romania. Trei ani mai tarziu, si-a inceput studiile la Universitatea de Stat "Stony Brook" din New York, insa in anul 2000 a participat la Bucuresti la o conferinta despre stiinta organizata de cercetatori din diaspora si si-a dat seama ca nu putea sa se rupa definitiv de Romania.
Dupa conferinta sustinuta de geologul Emil Constantinescu, Giosan l-a cunoscut pe clujeanul Razvan Florian, specialist in neurostiinta computationala, o stiinta interdisciplinara care leaga diverse domenii din neurostiinta, stiinta cognitiva, inginerie electrica, informatica, fizica si matematica. Florian lucrase la Universitatea Pierre si Marie Curie din Paris si la Centrul de Ce
