Trăim acum o perioadă în care se topesc nu numai gheţarii de la poli ci, mult mai rapid, aisbergurile financiare. Companii sau persoane juridice, din România sau de oriunde, constată de câteva săptămâni bune că băncile se codesc să mai dea credite. Că solicitantul nu are o situaţie financiară stabilă, că normele băncii centrale sunt prea dure sau doar că trebuie să mai aştepte un timp, motivele invocate sunt diverse, dar rezultatul este mereu acelaşi: accesul la credite e

Trăim acum o perioadă în care se topesc nu numai gheţarii de la poli ci, mult mai rapid, aisbergurile financiare.

Companii sau persoane juridice, din România sau de oriunde, constată de câteva săptămâni bune că băncile se codesc să mai dea credite. Că solicitantul nu are o situaţie financiară stabilă, că normele băncii centrale sunt prea dure sau doar că trebuie să mai aştepte un timp, motivele invocate sunt diverse, dar rezultatul este mereu acelaşi: accesul la credite este foarte greoi. Fără credite, toate celelalte domenii sunt în suferinţă: imobiliarele, vånzările de maşini, de mobilă sau de produse electrocasnice, toată lumea are de suferit. Inclusiv băncile comerciale; profitul lor va scădea dramatic în viitor.

Mai mult, sunt bănci care au întrerupt linii de finanţare pentru investiţii în curs, punånd compania respectivă în situaţia de a nu-şi mai putea plăti furnizorii, iar banca riscånd să nu-şi mai poată recupera nici măcar creditul deja acordat şi folosit de client. În Romånia, creditul în euro sau în dolari, nu mai vorbim de cel acordat în monede exotice (franci elveţieni sau yeni japonezi) au dispărut peste noapte. Pentru creditele în lei se cere ca solicitantul să aibă 50% din valoarea casei care se doreşte a fi cumpărată. Guvernele din întreaga lume încearcă să determine băncile să acorde din nou credite.

Băncile sunt reticente acum şi la a se împrumuta între