Observam o mare framantare intelectuala in randurile analistilor si politicienilor, declansata de ochiul critic al agentiilor de rating.
Este si normal, de vreme ce agentiile de rating ne-au spulberat linistea ca Romania este o insula de prosperitate intr-un ocean de criza si ne-au avertizat ca vom avea mari probleme in 2009. Mai intai a fost dusul rece al Standard&Poor’s, ce ne-a impins in afara grupului de tari care sunt mai putin riscante pentru investitii. Gestul i-a infuriat pe analistii locali, care s-au repezit sa sfartece raportul companiei de rating, banuita de incompetenta. Insusi guvernatorul bancii centrale, Mugur Isarescu, a parasit rezerva diplomatica si a declarat ca a cerut celei mai mari agentii de rating a lumii sa trimita un analist mai competent.
Nu peste multa vreme, agentia Fitch a sarit si ea in actiune si a aruncat ratingul Romaniei cu doua trepte mai jos, pana la acelasi nivel de grad investitional speculativ, caruia in argoul pietei i se spune "junk investment grade". Nici agentia Fitch nu a prezentat vreun raport amanuntit privitor la economia romaneasca, s-a multumit doar sa traga semnalul de alarma in privinta expunerii finantelor noastre la riscurile de recesiune ale partenerilor nostri de afaceri. Decizia Fitch, pe larg explicata de seful diviziei de ratinguri suverane al Fitch, David Riley, pentru "Romania libera", a fost pusa si ea la zid in Bucuresti. In esenta, Riley avertiza ca avem nevoie anul viitor de multa valuta si, in valtoarea crizei pietelor financiare internationale, s-ar putea sa n-o obtinem. Sugestia aproape subliminala era ca Romania nu poate evita sa se aseze la masa negocierilor cu Fondul Monetar International, pentru a imprumuta bani.
De la Bucuresti s-au auzit critici severe privind esecurile agentiilor de rating in privinta stampilarii riscurilor asociate companiilor financiare mar
