Pachete de ţigări fără branduri şi ascunse sub tejghea. Aşa ar putea arăta, în următoarea perioadă, oferta pentru fumătorii români dacă guvernul va decide acest lucru.

În plus, autorităţile le-ar putea interzice producătorilor de tutun să participe la discuţiile despre această industrie, precum şi să comunice în orice fel cu consumatorii.

Toate aceste recomandări sunt cuprinse în directivele conexe Convenţiei-Cadru a Tutunului, elaborată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Acestea au fost votate săptămâna trecută de participanţii la conferinţa părţilor semnatare a documentului, care s-a desfăşurat la Durban, în Africa de Sud. Convenţia este ratificată de 150 de ţări, pentru care recomandările din directive, deşi nu sunt obligatorii, sunt considerate ca fiind cele mai bune practici.

Producătorii de tutun critică aceste decizii şi susţin că sunt nişte măsuri extreme care, dacă ar fi puse în practică, ar creşte alarmant comerţul ilegal de ţigări.

Măsuri dure fără efect

„Industria legală a tutunului poate ajuta la blocarea vânzării ilegale către minori, la combaterea comerţului ilicit, la impunerea unor standarde în marketing, la investirea de resurse financiare în cercetare - pentru a găsi produse mai puţin dăunătoare -, dar şi la susţinerea câtorva mii de locuri de muncă şi plata unor taxe valoroase, în special în această perioadă dificilă pentru economia mondială“, a declarat Paul Adams, directorul executiv al British American Tobacco (BAT).

De exemplu, în Canada, unde reglementările antifumat sunt printre cele mai drastice din lume, jumătate din industria tutunului este în mâinile traficanţilor. Statisticile arată că, în 2007, 19% dintre adulţii din Canada erau fumă tori, la fel ca în 2005.

BAT estimează că aproximativ 335 de miliarde de ţigări contrafăcute sau de contraband