Bancile si companiile private, controlate de fapt tot de straini, sunt responsabili pentru cea mai mare parte a datoriei externe.
Datoria externa pe termen scurt a atins la finele lunii septembrie un nou varf istoric de 18,43 mld. euro, dupa ce in trimestrul al doilea a scazut usor inrerupand o serie de peste trei ani in care a crecut continuu, maximul istoric fiind consemnat si la nivelul datoriei totale externe, care a trecut de 70 mld. euro.
Bancile si companiile private sunt responsabile aproape in totalitate pentru imprumuturile atrase din afara tarii pe termen scurt, cu o pondere de 98,7%.
Revenirea pe trend ascendent a datoriei pe termen scurt a fost influentata in principal de cresterea finantarilor atrase de bancile locale pe termen scurt (perioade mai mici de un an), cu circa 1 mld. euro, la 8,8 mld. euro. In timp ce in cazul bancilor sumele atrase au crescut, pentru companii s-a inregistrat o usoara scadere fata de nivelul din iunie, de la 9,6 mld. euro la 9,37 mld. euro.
"Evolutia arata necesarul de finantare in valuta inca ridicat al economiei romanesti. In continuare se vor inregistra cresteri, dar ritmul de crestere ramane de analizat. Ar trebui sa incetineasca, pentru ca si ritmul de crestere al creditelor in valuta va incetini", a declarat pentru ZF Lucian Anghel, economistul-sef al BCR.
Nivelul ridicat al datoriei externe este considerat de analistii externi unul dintre factorii de risc ai economiei romanesti, alaturi de deficitul de cont curent, iar imprumuturile pe termen scurt care inregistreaza un ritm de crestere exploziv ridica cea mai mare ingrijorare, reprezentand circa 70% din rezervele valutare ale BNR.
Datoria externa pe termen scurt a inregistrat un ritm alert de crestere incepand din 2005. Daca la sfarsitul anului 2004 soldul era de 2,7 mld. euro, pana in decembrie 2006 a crescut de patru ori, l
