Oricine se opune PSD-ului este mai bun decat ceilalti. Votul meu va fi negativ, marcat nu de entuziasm, nici de speranta, ci de disperare. In trei zile sunt alegerile si n-am niciun chef de ele. Nu doar ca nu mai sper ca se va schimba ceva, dar ma-ncearca si o sumbra presimtire, ce se confirma tot mai mult.
Cu o saptamana in urma, un prieten foarte informat (catindeaza si el la un coledzi) imi spunea: „E nenorocire. Ne incaleca astia din nou. Sa-i vezi ce vioi au redevenit, cum dau ulei si zahar prin toate satele, cum au impanzit cu afise peste tot. Vine unul la mine si zice: da’ daca te votez, nu-mi dai si mie ceva? Ce sa-ti dau, tata, ce-are una cu alta, pe ce lume te crezi dumneata? Ba pe ce lume te crezi tu, ba, ca pesedeul, uite, da la oameni...“. Citesc apoi in ziare despre inca un sondaj care confirma ca PSD este in avans cu cateva procente fata de PDL. Intr-adevar e nenorocire. Suntem o tara fara speranta.
Slabirea puterii PSD ar fi trebuit sa fie principalul obiectiv politic al Aliantei D.A. inca de la constituirea ei. Urmas al partidului comunist, devenit un ghem de ticalosie si coruptie, PSD nu merita sa existe. Daca a reprezentat vreodata pe cineva sau ceva, el tocmai asta a reprezentat: inapoierea noastra nationala, masa rurala, slab educata, smecheria noastra, furtul propriei caciuli, tot ce face sa fim, din toate punctele de vedere, in coada Europei. PSD mi s-a parut mereu, sub toate avatarele sale de 18 ani incoace, partea intunecata a vietii noastre politice, povara care ne trage, orice-am face, inapoi. In loc de zdrobirea hidrei care-acum nu ne lasa sa traim, stim cu totii in ce circ ne-am petrecut ultimii ani.
E marea greseala a politicii noastre, indiferent de cine credem ca e vinovat. Alianta D.A. nu si-a realizat, pur si simplu, obiectivul major. S-a pierdut in schimb in uriasa (si bine regizata, incep sa cred a
