Un adevarat sef vine uneori prea devreme la lucru, dar numai atunci cind colaboratorii lui intirzie. Alteori i se intimpla sa soseasca cu intirziere, insa numai atunci cind ceilalti vin mai devreme. Il stiti pe asta? "Mama, nu vreau sa ma mai duc la scoala! Acolo toti ma iau la misto! Profesorii, elevii, absolut toti. Vreau sa ramin acasa, mama!". "Doamne fereste! Pai asta nu se poate, baiatul mamei! La urma urmelor, tu esti directorul!". Ce putem sa invatam din acest dialog? Viata unui sef nu e deloc usoara. El este un om solitar, bintuit de angoase. Toti pot veni la el pentru a se plinge de toate cele, ceea ce si fac din greu, dar oare cui ar putea el sa-si verse amarul, daca nici macar propria mama nu-i intelege chinurile? Bineinteles ca suferintele unui adevarat sef nu se opresc aici. Nu trebuie sa uitam ca el nu are pe absolut nimeni care sa-i laude realizarile si sa-i mareasca salariul. Drept care trebuie sa-si acorde singur, din cind in cind, cite o marire de salariu. Dar pina si in acest caz se arata atit de retinut si modest, incit adeseori nu face altceva decit sa adauge un simplu zero la sfirsitul sumei de salarizare. In consecinta, daca va cistiga dupa aceea in loc de 10.000 euro 100.000 euro, subordonatii lui precis vor fi negri de invidie din acest motiv si s-ar putea chiar sa-i ceara sefului sa le ridice si lor remuneratia. Insa banii n-aduc fericirea, nimeni nu intelege treaba aceasta mai bine decit un adevarat sef si de aceea el va respinge cu hotarire orice fel de cerinta similara. Un adevarat sef vine uneori prea devreme la lucru, dar numai atunci cind colaboratorii lui intirzie. Alteori i se intimpla sa soseasca cu intirziere, insa numai atunci cind ceilalti vin mai devreme. Un bun sef stie sa-si aprecieze secretara la adevarata ei valoare. In relatiile cu ea se arata plin de simpatie si caldura in orice fel de situatie, de exemplu chiar si in afa