Purtand un nume la fel de scurt si de transant, Aurel Tar pare portretizat in taieturi germanice de catre asprul expresionist Otto Dix. Ardeleanul din Sebes isi incheia studiile de pictura la Cluj, in 1997. Stabilit apoi in capitala, tanarul artist va urma tentatia marilor maestri si, simultan, insurgenta in a rediscuta prestigiul muzeal al imaginii plastice.
Aurel Tar a ajuns in cercetarile sale din ultimii ani la buna regizare a unui efect rece, techno, de montaj pictural dupa imagine fotografica urbana. Dupa mai recente excursii documentare pe cateva continente, iconografia i s-a imbogatit, iar atentia la multiculturalism a devenit o tema reala de observatie. "Proiectul pictural DOITSCH se refera, cu o usoara ironie, la procesul globalizarii. Este reflectia mea asupra interactiunii intre diferite popoare, traditii, epoci stilistice sau curente artistice, urmarind aceasta interesanta sincronizare a diversitatilor culturale", declara artistul.
Panzele recente, careuri de peste un metru, expuse la reprezentanta BMV, contin cate o sarada a decupajului imaginii cu trimiteri la cultura europeana a privirii: sectiunea de aur, proceduri ale verismului tehnicii in ulei, compozitia baroca si gros-plan, taietura afisista. Tot in ultimii ani, laboratorul pictorului este sedus de descompunerile de tip raster ale imaginii tiparite sau electronice. Acum figurativul sau fotografic este supus unui adaos laborios de puncte, seducator prin raceala jocului repetitiv. Panzele artistului sunt unitare in suflu si par, in mod admirabil, printate cerebral. In seria ingenios denumita DOITSCH, cate o pereche de repere-detalii ale imaginii - tratate integral in griuri metalice - sunt colorate in tonurile insemnelor germane, galben, rosu, negru. "DOITSCH este cu totul altceva decat pare sa fie. In demersul meu artistic apare un semn de intrebare legat de asimilarea unor
