Iaşul a condus, dar Rapid a învins fără să forţeze, într-un meci cu mai multe scîntei decît fotbal

Norocul ţine cu cei puternici, chiar şi în vremuri de criză. Rapidiştii nu s-au întrebuinţat prea mult ca să se impună în faţa unor ieşeni mai rebeli ca niciodată. Meciul din Copou a avut un început deprimant şi sfîrşit fulminant, cu nervi întinşi şi meleuri în careu. Prima repriză s-a tras de timp, în repriza a doua jocul s-a fărîmiţat din cauza întreruperilor. În rarele momente de fotbal curat, Rapidul a semănat cu echipa care făcea furori la startul returului. Iar Iaşiul, cu broscuţa care se zbate sub talpa elefantului şi strigă din răsputeri: "Să nu renunţi niciodată!".

Tăvălugul giuleştean

Agresivă, vocală, insistentă, echipa lui Popa n-a renunţat la luptă pînă în prelungiri. Dar raportul de forţe s-a păstrat. Reflexele cîştigătoare, de echipă mare, le-au avut giuleştenii. S-au lăsat dominaţi în debutul partidei, trezindu-se greu la realitate după golul lui Miclea (min. 10). Apoi, cu aceeaşi lentoare aristocratică, au luat comanda în teren şi au dat lovitura de graţie echipei falimentare din Dealul Copoului. Spadacio a reluat elegant, din careu, o minge respinsă de Brăneţ. Iar Pinto a găsit de cuviinţă, după un an de cînd se află la Rapid, să înscrie primul lui gol în Liga 1, din pasa lui Spadacio.

Nervi şi trei eliminări

Torţa aruncată din galeria vişinie (min.49) a aprins spiritele, nu şi jocul. Fanii ieşeni au replicat cu "Ţiganii! Ţiganii!". Iar jucătorii s-au încăierat, la capătul puterilor şi al ideilor, în careul lui Brăneţ. Sfîrşitul de meci şi de tur l-a găsit pe Peseiro în criză nervoasă, trimis iar în tribune, după un tete-a-tete cu "centralul" Lajos. Obosit să protesteze la fiecare fază, Ionuţ Popa s-a resemnat brusc pe final. Ratarea lui Tănasă, şut peste poartă din 4 metri (92), a arătat cla