Prima apariţie publică a formaţiei camerale Madrigal a trecut aproape neobservată de presă.
Doar revista Muzica a consemnat debutul Corului Madrigal la Braşov, în 1963. Cele 38 de voci "riguros selecţionate" s-au făcut remarcate prin "înaltul nivel interpretativ". În stagiunea muzicală 1963-1964, Filarmonica "George Enescu" a cooptat Corul Madrigal în seria de manifestări menite să atragă atenţia publicului bucureştean asupra valorilor muzicii preclasice, "a legăturilor strânse dintre poezie, muzică şi pictură în epocile Renaşterii şi Barocului" – după cum arată muzicologul Viorel Cosma în volumul "Corul Madrigal al Conservatorului". "Cu asemenea perspective, se arată în lucrarea amintită, Corul de Cameră şi-a anunţat în toamna anului 1963 participarea la trei manifestări muzicale bucureştene ce aveau să-l impună definitiv în peisajul vieţii noastre artistice." La 27 martie 1964, Corul Madrigal debuta în sala mică a Palatului RSR, realizând un prestigios spectacol în cadrul Festivalului de Artă. De la un concert la altul, madrigaliştii urcau treptele gloriei şi deveneau "o revelaţie muzicală".
DATE. Sunt numeroase cifre care vorbesc despre uriaşa activitate a Madrigalului. Din 1963, Corul Madrigal a susţinut peste 4.000 de concerte, din care mai mult de 2.000 peste hotare. Activitatea maestrului Marin Constantin, este de asemenea, menţionată în şapte dicţionare internaţionale de specialitate. Idealul repertorial
s-a îndreptat de la început către Renaşterea Europeană, bizantinism şi muzica contemporană românească şi universală, fiind astfel dezvoltată o susţinută activitate de pionierat.
Primul turneu peste hotare le-a adus madrigaliştilor un succes răsunător. Tradiţionalul festival de muzică internaţional "Georg Friedrich Händel", din oraşul de pe malurile râului Saale, a reunit în vara anului 1965, printre oaspeţii
